Clasificarea steatozei hepatice

Steatoza hepatica- ficatul gras

Exista mai multe criterii de clasificare a steatozei hepatice:

Clasificarea histologica a steatozei hepatice

Daca se face o biopsie hepatica, iar fragmentul scos astfel este examinat la microscop, se poate face clasificarea steatozei hepatice astfel:

  • Steatoza hepatica tipul 1, este asa-zisa steatoza simpla, in care exista bule de grasime in ficat, si de obicei nu este progresiva
  • Steatoza hepatica tipul 2 , este situatia in care steatoza din ficat este asociata cu inflamatie in unele zone (lobulara),  de obicei este benigna
  • Steatoza hepatica tipul 3, asociaza steatoza, inflamatie lobulara si degenerarea celulelor hepatice care seamana cu niste baloane; desi nu exista fibroza, steatoza hepatica tipul 3 poate evolua catre ciroza hepatica si  insuficienta hepatica
  • Steatoza hepatica tipul 4 prezinta toate caracteristicile tipului 3 si in plus exista si fibrozade grad 1,2,3 sau 4; steatoza hepatica tipul 4 poate progresa catre ciroza hepatica si insuficienta hepatica

In afara de…

Vezi articol original 122 de cuvinte mai mult

Gastrita, cauze si simptome

Gastrita este o afectiune frecvent intalnita, fiecare dintre no iavand unul sau mai multe episoade dureroase de-a lungul vietii.

Definitia gastritei

Gastrita poate fi definita ca inflamatia mucoasei stomacului cauzata de diferiti factori.

De ce apare gastrita?

Cele mai importante cauze ale gastritei sunt urmatoarele:

  • Medicamentele = gastrita postmedicamentoasa
    • Medicamente antiinflamatoare, steroizi
    • Preparate cu fier
    • Potasiu
    • Citostatice
    • Alte cca 300 de medicamente
  • Alte substante iritante (mancaruri prea reci sau prea calde, condimente, substante erozive, etc)
  • Alcoolul = gastrita postalcoolica
  • Fumatul
  • Spitalizarea – gastrita de stres
  • Stresul
  • Helicobacter Pylori
  • Reactii alergice cu manifestare la nivelul mucoasei stomacului
  • Infectii – tuberculoasa, sifilitica, virale, parazitare, cu ciuperci (fungi)
  • Iradierea
  • Varsaturi repetate de cauze diferite
  • Refluxul bilei din duoden in stomac

Continuă lectura „Gastrita, cauze si simptome”

Inceput si .. sfarsit de gastrita – sfatul medicului

Destul de des auzi ca cineva are „un inceput de..” nu stiu ce boala.

Este ca si cum boala ar avea o anumita dimensiune – lungime sa spunem-, iar omul este la 5-10cm de capatul de inceput.

De fapt, nu exista termenul medical „inceput de pneumonie”, „inceput de ulcer” etc. Ori este ulcer, ori nu este. Se poate spune ca o boala, poate trece in alta, de exemplu din gastrita poti sa dai in ulcer, din steatoza hepatica sau hepatita cronica, poti sa dai in ciroza, dintr-o infectie la un deget, poti da in septicemie, din fumat poti da in cancer de esofag sau plaman.. etc

Si totusi, de ce spun oamenii ca au „inceput de… boala”?

Majoritatea pacientilor de tem de boala, indiferent care este aceasta, iar faptul ca are un „inceput de… ” ii da sentimentul ca de fapt nu are nimic, desi .. un lucru inceput este pe jumatate facut.

Partea neplacuta a acestei abordari a problemei, este ca s-ar putea ca pacientul, crezand ca nu are o boala, sa o trateze cu mai multa indiferenta, decat daca boala ar fi „completa”.

In unele tari, medicul este obligat sa-i comunice pacientului diagnosticul complet, cu posibilele complicatii si cu estimarea riscului de deces (daca este cazul). Iar pacientul poate stabili daca este necesar sa stie si familia lui de aceasta boala.

La noi este cam invers: de obicei spui familiei situatia exacta (iar familia intelege… cam ce vrea, de obicei intelege ca boala NU este prea grava), iar pacientul, este rareori informat complet.

Si adevarul este ca daca pacientul ar sti toata partea neplacuta a bolii lui, ar putea sa se sperie , si sa abandoneze tratamentul. De aceea uneori chiar medicul spune ca bolnavului, sau lasa sa se inteleaga ca are un „inceput de..”

In majoritatea cazurilor, medicul nu are practic cum sa stie ca boala este la inceput. Exista parametrii care pot arata evolutia bolii, dar boala este COMPLETA, nu este doar inceputa. Ea pote fi in stadiul de inceput, ca evolutie, dar este ulcer-ulcer sau cancer-cancer.

Dr Ditoiu AV gastroenteorolog spitalul Fundeni

Ce tratament se face intr-o hemoragie digestiva – sfatul medicului

Tratamentul sangerarii digestive are urmatoarele scopuri

  • oprirea sangerarii – cu medicamente, fara operatie, atunci cand este posibil
  • tratarea cauzei (bolii digestive care a dat sangerarea).

Metodele de oprire a sangerarii din tubul digestiv sunt:

  • Medicamentoase –pot fi utile in caz de sangerare din varicele esofagiene, esofagita, ulcer, gastrita, etc.
  • Manevre locale – cum sunt aplicarea de sonde de hemostaza in hemoragia prin ruptura varicelor, ingestia de lichide recin, aplicare de gheata pe abdomen local in zona organului cu sangerare
  • Endoscopice

    • Injectare de substante hemostatice sau sclerozante
    • Aplicare de agrafe, inele sau alte dispozitive pe zona sangeranda
    • Coagularea zonei respective (cu laser, cu infrarosii, cu plasma-argon, cu hipotermie, etc)
  • Angiografice

    • Cu injectare de substante coagulante pe cateter in vasul care iriga zona sangeranda – embolizarea vasului
  • Chirurgicale – operatia

    • Sutura zonei sangerande
    • Rezectia leziunii sangerande

In principiu se prefera tratamentul endoscopic (care este mai ieftin, mai putin traumatizant pentru pacient si cu efecte secundare mai mici) sau cel angiografic.

Evident in afara manevrelor de oprire a sangerarii se inceraca stabilizarea hemodinamica a pacientului (administrare de solutii perfuzabile sau sange / masa eritrocitara).

Dr Ditoiu AV Spitalul Fundeni

Ce analize trebuie sa faci cand pierzi sange prin tubul digestiv- sfatul medicului

Pentru depistarea sangerarilor esofagiene medicul dvs gastroenterolog va poate recomanda dupa examinare unele dintre  urmatoarele explorari:

  • Endoscopie digestiva superioara
  • Explorare radiologica cu bariu
  • Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)

Pentru depistarea sangerarilor din stomac se pot face urmatoarele explorari:

  • Endoscopie digestiva superioara
  • Explorare radiologica cu bariu
  • Explorare cu capsula endoscopica
  • Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)

Pentru depistarea sangerarilor din intestinul subtire se pot face urmatoarele explorari:

  • Explorarea cu capsula endoscopica
  • Explorare radiologica cu bariu
  • Enteroscopia (endoscopia intestinului subtire)
  • Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)
  • Scintigrafia cu hematii marcate (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)

Pentru depistarea sangerarilor colonice se pot face urmatoarele explorari:

  • Colonoscopia endoscopica
  • Colonoscopia virtuala
  • Explorare radiologica cu bariu
  • Explorarea cu ajutorul capsulei endoscopice
  • Angiografia cu substanta de contrast (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)
  • Explorarea cu hematii marcate (utila in special in cazul angiodisplaziei, sau a pierderilor de sange care nu pot fi vizualizate prin metodele celelalte mentionate)

In majoritatea cazurilor, diagnosticul cauzei unei hemoragii digestive se pune prin endoscopie digestiva, daca aceasta metoda nu poate pune diagnosticul se foloseste explorarea cu capsula endoscopica, iar angiografia sau explorarea cu hematii marcate sunt mai rar folosite.

Examenul radiologic cu bariu este din ce in ce mai putin folosit astazi.

Dr Ditoiu AV Spitalul Fundeni

 

Ce simptome ai cand pierzi sange prin tubul digestiv – sfatul medicului

Cele mai frecvente simptome datorate pierderii de sange din tubul digestiv sunt urmatoarele:

  • Simptome datorate anemiei (daca sangerarea este importanta) – astenie, ameteli, oboseala la efort, piele palida, uneori chiar lipotimie
  • Simptome datorate bolii digestive – sunt diferite in functie de boala digestiva cauzatoare a anemiei- dureri abdominale, scadere in greutate, greata, etc
  • Semne de exteriorizare a sangelui – modificarea culorii materiilor fecale care pot fi negre (cand sangele este digerat), pot prezenta sange nedigerat sau pot fi normale la culoare – cand sangele este in cantitate mica (hemoragii oculte)

Am intalnit frecvent bolnavi care pierdeau sange din tubul digestiv, fara sa remarce nici una dintre modificarile mentioante mai sus, si fara nici un fel de simptom digestiv, ci doar cu simptomele anemiei.

Dr Ditoiu AV Spitalul Fundeni